Articole Osteo-Info

Deși considerat standardul de aur în depistarea osteoporozei, pare că densitatea minerală (DMO) osoasă nu explică o mare parte a fracturilor osteoporotice (doar jumătate din pacienții cu astfel de fracturi au valori DMO scăzute) și mulți pacienți cu valori foarte scăzute nu se dovedesc a fi fragile. Un nou mijloc de diagnostic, un parametru denumit TBS, legat de microarhitectura osului ar putea completa DMO pentru a prezice cu mai mare precizie fracturile de osteoporoză. Despre acest nou scor, TBS am intrebat-o pe Prof. Dr Catalina Poiana

Un grup internațional de cercetători, condus de profesorul Teppo Järvinen, de la Universitatea din Helsinki, Finlanda a studiat eficienţa medicaţiei anti-osteoporotice in prevenirea fracturilor de şold, evaluând publicaţiile anterioare din domeniu.

 În ultimul deceniu, diagnosticul și managementul osteoporozei au atins noi dimensiuni. Pornind de la definiţia dihotomică din 1993 a osteoporozei, bazată pe densitatea minerală osoasă, scor T mai mic de -2.5, până la utilizarea unor algoritmi (de ex. FRAX), astăzi diagnosticul de osteoporoză este bazat nu doar pe media unor grupe de valori, ci pe evaluarea individuală a riscului de fractură absolută pentru următorii  10 ani.

Pierderea de masă osoasă (osteopenie) şi musculară (sarcopenie) cu vârsta sunt atribute ale procesului de îmbătrânire. Reducerea rezervei funcţionale a organelor şi sistemelor dincolo de pragul la care vârstnicii devin vulnerabili la diferiţi stresori şi reacţionează cu deficite manifeste sau/ şi co-morbidităţi se numeşte sindromul de fragilitate (‘’frailty’’).

Modul nostru de viață, care duce lipsă de mișcare cauzează multe acuze legate de aparatul locomotor. Majoritatea oamenilor preferă fizioterapia, deși pe termen lung gimnastica medicală este cea mai eficientă metodă pentru tratarea și prevenirea durerilor de spate, a acuzelor legate de coloană, a durerilor cervicale și a osteoporozei. Durerea cauzează o postură incorectă, care perturbă echilibrul natural al coloanei.