Alimentaţia şi osteoporoza

 

oszteo_varad_pecs_011.jpg                                                                          

 

Prof.dr. Gheoghe MENCINICOPSCHI

 

DIRECTOR al INSTITUTULUI DE CERCETÃRI ALIMENTARE Bucureºti   

Mãrimea masei osoase maxime (PBM) este determinatã atât de factori de mediu, alimente, alimenta&ţorn;ie, activitate fizicã, greutate corporalã, hormoni – sex, dar ºi genetic. Procesul continuu de remodelare osoasã asigurã adaptarea scheletului la schimbarea factorilor de mediu, stilului de via&ţorn;ã, aportului ºi comportamentului alimentar, men&ţorn;inerea concentra&ţorn;iei de calciu în fluidele extracelulare ºi repararea fracturilor microscopice ºi macroscopice. Când aportul de calciu biodisponibil din dietã este insuficient ºi/sau când procesele de absorb&ţorn;ie sunt perturbate, resorb&ţorn;ia osului devine preponderentã în compara&ţorn;ie cu reconstruc&ţorn;ia, apãrând maladiile provocate de fragilizarea structurilor osoase – OSTEOPOROZA. Sãnãtatea sistemului osos începe încã din via&ţorn;a intrauterinã ºi se continuã apoi în perioada de sugar, copil – adolescent perioadã extrem de criticã deoarece maximum densitã&ţorn;ii osoase se atinge în jurul vârstei de 30 ani dupã care scade implacabil într-un ritm mai accentuat sau mai scãzut. Este, deci extrem de important factorul alimentar în construirea unui sistem osos sãnãtos ºi în men&ţorn;inerea sãnãtã&ţorn;ii acestuia. Prin aport alimentar corect, dietã diversificatã ºi echilibratã ºi un stil de via&ţorn;ã sãnãtos activ se poate crea ºi men&ţorn;ine o stare de sãnãtate optimã a sistemului osos pânã la vârste înaintate. 

Procesul continuu de remodelare osoasã asigurã adaptarea scheletului la schimbarea factorilor de mediu, stilului de via&ţorn;ã, aportului ºi comportamentului alimentar, men&ţorn;inerea concentra&ţorn;iei de calciu în fluidele extracelulare ºi repararea fracturilor microscopice ºi macroscopice. Când aportul de calciu biodisponibil din dietã este insuficient ºi/sau când procesele de absorb&ţorn;ie sunt perturbate, resorb&ţorn;ia osului devine preponderentã în compara&ţorn;ie cu reconstruc&ţorn;ia, apãrând maladiile provocate de fragilizarea structurilor osoase – OSTEOPOROZA. Sãnãtatea sistemului osos începe încã din via&ţorn;a intrauterinã ºi se continuã apoi în perioada de sugar, copil – adolescent perioadã extrem de criticã deoarece maximum densitã&ţorn;ii osoase se atinge în jurul vârstei de 30 ani dupã care scade implacabil într-un ritm mai accentuat sau mai scãzut. Este, deci extrem de important factorul alimentar în construirea unui sistem osos sãnãtos ºi în men&ţorn;inerea sãnãtã&ţorn;ii acestuia. Prin aport alimentar corect, dietã diversificatã ºi echilibratã ºi un stil de via&ţorn;ã sãnãtos activ se poate crea ºi men&ţorn;ine o stare de sãnãtate optimã a sistemului osos pânã la vârste înaintate. 

BIODISPONIBILITATEA CALCIULUI DIN ALIMENTE ªI SUPLIMENTELE ALIMENTARE 

Calciul este absorbit pe douã cãi, difuzie pasivã ºi transport activ, acestea fiind reglate prin mecanisme metabolice complexe. Pentru ca organismul sã poatã folosi calciul din alimente ºi / sau suplimentele alimentare, acesta trebuie sã se afle în forme organice ºi în anumite raporturi fa&ţorn;ã de alte minerale, non-nutrien&ţorn;i, macro- ºi micronutrien&ţorn;i. Astfel raportul optim dintre calciu ºi fosfor trebuie sã fie de 4:1, iar raportul Calciu / proteine ~ 20. când fosforul se gãseºte în cantitate mai mare fa&ţorn;ã de raportul optim el împiedicã absorb&ţorn;ia Calciului, dar în acelaºi timp blocheazã ºi absorb&ţorn;ia Magneziului esen&ţorn;ial ºi el pentru sãnãtatea sistemului osos ºi protejarea Calciului. Astãzi dieta modernã cu alimente procesate, furnizeazã constant cantitã&ţorn;i mult mai mari de fosfor dezechilibrând balan&ţorn;a celor douã minerale ºi având ca efect eliminarea Calciului din oase. Vitaminele necesare fixãrii Calciului sunt: vit. D, A, vit. C ºi K. Pe lângã acestea acizii graºi esen&ţorn;iali cu lan&ţorn; lung, ce se gãsesc în uleiul de peºte ºi în peºtele gras, macrou, hering, somon, sardele, joacã de asemenea un important rol. Alte microelemente sunt esen&ţorn;iale pentru fixarea Calciului în structurile osoase: Zincul, Cupru, Siliciu, Fluorul, Manganul, Borul. Fierul hemic este ºi el important mai ales pentru sãnãtatea mãduvei osoase hematopoetice.În prezent este demonstrat ºi rolul non-nutrien&ţorn;ilor, fitochimicalelor, în special din clasa izoflavonelor (fitoestrogeni). Fitoestrogenii din soia inhibã resorb&ţorn;ia osoasã prin intermediul unor factori care moduleazã reglarea activitã&ţorn;ii osteoclastelor. Se recomandã un aport alimentar minim de 75 mg izoflavone zilnic pentru consolidarea sistemului osos, mai ales femeilor pre ºi postmenopauzale. ALIMENTE ªI SUPLIMENTE ALIMENTARE RECOMANDATE PENTRU SÃNÃTATEA SISTEMULUI OSOS Peºtele gras oceanic (macrou, hering, somon sãlbatic, sardele) con&ţorn;ine cantitã&ţorn;i apreciabile de calciu cu înaltã biodisponibilitate (~100 – 130 mg/100 g), dar ºi vitamina D ºi acizi graºi esen&ţorn;iali cu lan&ţorn; de carbon lung.Acizii graºi esen&ţorn;iali cu lan&ţorn; lung omega 3 (EPA, DHA) au ºi un rol important în diminuarea inflama&ţorn;iilor provocate de poliartrita reumatoidã.LACTATELE PROASPETE FERMENTATE PROBIOTICE (Iaurt natur) bogate în calciu (~ 190 mg/100 g) cu înaltã biodisponibilitate, con&ţorn;in lactobacili ºi bifidobacterii cu ac&ţorn;iune imunomodulatoare, de reglare a microflorei intestinale, asanare de metaboli&ţorn;i toxici, carcinogeni. Cu excep&ţorn;ia produselor proaspete fãrã adaosuri, fermentate, celelalte produse lactate, în special laptele FLUID, vor fi consumate în cantitã&ţorn;i reduse deoarece în ultimul timp s-au demonstrat urmãtoarele:-          proteinele din lapte acidificã mediul intern ºi pentru unele persoane sunt alergene;-          lactoza este absorbitã dificil antrenând ºi o malabsorb&ţorn;ie de calciu;-          raportul Calciu / Fosfor este dezechilibrat în favoarea fosforului, reducând absorb&ţorn;ia calciului ºi blocheazã în acelaºi timp ºi absorb&ţorn;ia magneziului;-          consumul excesiv de lapte fluid este incriminat în creºterea prevalen&ţorn;ei cancerelor de sân ºi prostatã;-          înlocuirea laptelui matern în alimenta&ţorn;ia sugarului cu lapte de vacã mãreºte riscul de apari&ţorn;ie al diabetului insulinodependent (TIP 1), printr-un mecanism autoimun declanºat de proteinele laptelui la nivelul celulelor mastocite din intestin.PROTEINELESunt recomandate proteinele de originã animalã ºi vegetalã cu valoare biologicã ridicatã din carne slabã, ouã, peºte, dar fãrã a se depãºi 1 g proteinã / kg corp / zi. Depãºirea acestei valori modificã echilibrul acido – bazic crescând calciuria.În contrast cu proteina animalã, proteina din soia are un efect neglijabil în eliminarea pe cale urinarã a Calciului.PÂINE, CEREALE INTEGRALEPâinea, pâinea de secarã, cerealele integrale minimal procesate fãrã glazuri de zaharuri, cuverturi de ciocolatã etc. sunt surse de magneziu, fier, fibre, vitamine.NUCI, ALUNE, MIGDALESurse de proteine vegetale valoroase, minerale, acizi graºi esen&ţorn;iali.BANANE, PRUNECon&ţorn;in potasiu ºi magneziu reechilibrând balan&ţorn;ele Ca / P / Mg / K.SUPLIMENTE ALIMENTARE DE CALCIU ªI VITAMINECele mai utile suplimente sunt cele care con&ţorn;in calciu chelat, citrat de calciu, calciu marin (corali). Aten&ţorn;ie însã la suplimentele pe bazã de dolomitã, scoici, oase care pot fi contaminate cu metale grele toxice (mercur, plumb, arsenic, cadmiu).Ca o recomandare generalã vor fi preferate alimentele proaspete cât mai pu&ţorn;in prelucrate industrial, legumele ºi fructele crude, în contextul unei diete variate.  ALIMENTE NERECOMANDATE

BÃUTURILE CARE CON&ţORN;IN COLA sunt bogate în fosfor ºi cofeinã, determinând accelerarea pierderii de calciu la adul&ţorn;i, iar la copii ºi adolescen&ţorn;i scade rata fixãrii calciului, reducând densitatea osoasã (BMD).CAFEAUACafeina reduce semnificativ absorb&ţorn;ia calciului. Efectul poate fi contracarat prin adaos de pu&ţorn;in lapte în cafea, dar nu creamer, în special pe bazã de grãsimi vegetale.SAREA DE BUCÃTÃRIE (clorura de sodiu) descreºte absorb&ţorn;ia calciului ºi creºte excre&ţorn;ia acestuia. Se recomandã un consum de sub 6 g sare pe zi &ţorn;inând cont de faptul cã sarea se aflã ascunsã în cantitã&ţorn;i apreciabile în majoritatea alimentelor industriale.MEZELURILE, CÂRNA&ţORN;II, PATEURILE, CONSERVELE DIN CARNE con&ţorn;in fosfa&ţorn;i accentuând pierderea calciului, acidificã mediul intern, con&ţorn;in grãsimi saturate uneori ºi TRANS periculoase, con&ţorn;in conservan&ţorn;i, nitri&ţorn;i care genereazã metaboli&ţorn;i toxici.BRÂNZETURI TOPITE cu sãruri de fosfor: sunt o sursã importantã de fosfor contribuind la dezechilibrarea balan&ţorn;ei  Ca / P.ALIMENTELE PRÃJITE: con&ţorn;in grãsimi peroxidate periculoase pentru sãnãtatea oaselor ºi articula&ţorn;iilor sporind riscul apari&ţorn;iei osteoartritei.VEGETALE BOGATE ÎN OXALA&ţORN;I (spanac, sfeclã, rubarbã, mãcriº) reduc absorb&ţorn;ia calciului.PÂINEA FÃRÃ DROJDIE ªI EXCESUL DE FIBRÃ ALIMENTARÃ con&ţorn;in cantitã&ţorn;i mari de fita&ţorn;i care se combinã cu calciu reducând absorb&ţorn;ia acestuia.ALCOOLUL, FUMATUL: contribuie la reducerea densitã&ţorn;ii osoase.Foarte important este statusul de sãnãtate ºi depistarea timpurie a unor intoleran&ţorn;e alimentare, alergii alimentare care pot determina stãri de malabsorb&ţorn;ie inclusiv a substan&ţorn;elor necesare sistemului osos.Se vor combate parazitozele ºi stãrile inflamatorii care pot înrãutã&ţorn;i atât absorb&ţorn;ia nutrien&ţorn;ilor dar ºi creºterea STRESULUI OXIDATIV.Doresc tuturor cititorilor Osteoinfo o alegere în&ţorn;eleaptã ºi poftã bunã !

  • Aintalnire.jpg
  • APresident.jpg
  • Aspor_intalnire.jpg
  • Beius.jpg
  • disco.jpg
  • disco2.jpg
  • discointerview.JPG
  • flashmob2.jpg
  • flashmob3.jpg
  • flashmob4.jpg
  • forestMures.jpg
  • gymcentru.jpg
  • intalnire.jpg
  • intalnireb.jpg
  • intalnirec.jpg
  • intalnired.jpg
  • micropool.jpg
  • sadrumetie.jpg
  • salinaTorda.jpg
  • spakismed.jpg

Medicine.net

Fluxul nu a fost găsit.

mannequins_s.jpg

Descărcare spot: Spot manechine (3,3 MB mpeg)

nastase.jpg

Descărcare spot: Spot Ilie Năstase (8,3 MB mpeg)